Bucuresti
Cu o zi înainte, primul care o vizitase fusese Manea Mănescu, ajutorul ei la cârma ţării în absenţa lui Ceauşescu (ora 9:00-9:03). A fost apoi o lungă şedinţă la săliţă cu Bobu, Mănescu, Curticeanu, Vlad şi Postelnicu între orele 9:15 şi 11:05.
S-ar putea conchide după asemenea consultări că singură hotărâse cu ce-l vor informa pe Ceauşescu?!
După şedinţă îi primise în biroul ei pe Vasile Bărbulescu şi apoi pe Gheorghe Oprea. Mănescu şi Curticeanu au intrat împreună la ora 12:25. Pe parcursul celor 20 de minute de discuţii cu ei, sosise şi Oprea.
45 de minute - pauză. În consemnările agendei. În fapt, vor fi fost telefoane la Timişoara pentru ştirile de ultimă oră înainte de primirea lui Ceauşescu. Înainte de a-şi întâmpina soţul pe Aeroportul Otopeni (ora 14:40), mai avusese o discuţie de un sfert de ceas cu şeful cancelariei CC Silviu Curticeanu (orele 13:30 - 13:42) pe parcursul căreia intraseră în birou Lina Ciobanu şi ministrul Turismului, Ion Stănescu.
"Pus în temă", Ceauşescu ţinuse şedinţa CPEx-teleconferinţă de doar zece minute (orele 17:10-17:20). În particular, Elena Ceauşescu îi mai primise doar pe Ion Ursu şi pe Silviu Curticeanu. Ziua de joi, 20 decembrie 1989 -, ultima zi cu programul minuţios consemnat în agenda Cabinetului -, se încheiase cu altă şedinţă de lucru la săliţă (de 5 minute!) cu Nicolae Ceauşescu (orele 21:20-21:25). Cine fusese acolo, ce informaţii şi asigurări li s-au dat Ceauşeştilor, după moartea lor, cine să fi avut interesul să spună?!
Joi 21 decembrie, după spusele martorilor, reveniţi de la mitingul ce-i consternase, Ceauşeştii n-au mai ieşit din sediul CC. Seara, Valentin şi Zoe şi-au vizitat părinţii. Amândoi Ceauşeştii au dormit în camerele de odihnă de la cabinetele lor. Ceruseră doar haine de schimb pentru a doua zi: nu se pregăteau de nici o fugă.
Câteva minute au aterizat la Snagov a doua zi doar cât să dea două-trei telefoane şi - după spusele însoţitorului ei, intervievat de Marius Tucă -, Elena Ceauşescu să-şi ia "mapa neagră, care era a ei". Mapa în care ţinea cecurile puse pe numele copiilor, lună de lună, de cel puţin 24 de ani. "Alte valori nu avea, după declaraţia celui care-a refuzat să-şi facă public numele. Cecurile erau la purtător. Parola la fiecare cec era numele copilului. La cecul Zoe era Zoe şi aşa mai departe. Le putea folosi oricine, se putea duce la CEC să ia banii, că avea şi hârtia cu parola între file." Adunase, după spusele martorului, "cam 3,5 milioane de lei" şi voia să găsească o cale de-a transmite copiilor ei acea sumă, imensă în epocă. Dar unde-au ajuns acei bani şi toate bijuteriile ei?! Începând de vineri, 22 decembrie, paginile agendei Cabinetului 2 sunt goale.
Printr-o fulgerătoare reacţie a chimiei mulţimii, "savanta de renume mondial" devenise "sinistra soţie".
Rukmini Callimachi a devenit cunoscută în România în 2009, atunci când a fost nominalizată la premiul Pulitzer şi s-a aflat că este româncă. Rukmini a plecat din ţară la vârsta de 5 ani, în 1979, dar n-a uitat să vorbească româneşte. Acceptă propunerea unui interviu cu bucuria de-a putea vorbi limba natală.
Cu bugetul in piuneze fara bani pentru pensii si salariile bugetarilor, Cabinetul Boc alege calea investitiilor publice scumpe, aiuritoare si inutile de genul noului sediul al Serviciului de Protectie si Paza (SPP) pentru care a alocat numai putin de 136 milioane lei (32 milioane euro), scrie cotidianul Financiarul.
Dispariţia Mihaelei e foarte diferită, altfel decât celelalte plecări care au săpat adânc în durerea noastră de generaţie. Mi-a dat certitudinea "că numai ea, iubirea, se leagăna fluturând deasupra marginii Universului" şi că uneori oamenii pot fi perfecţi în sentimentele lor şi că timpul, sistemele, cuvintele încep să cadă din înţelesurile lor şi noi rămânem cei adevăraţi.
