21/12/2009
În perioada 1-21.12.1989, majoritatea materialelor sintetice raportate s-au referit îndeosebi la:
- "În zilele premergătoare datei de 16 a apărut un fenomen, respectiv intrarea în ţară prin punctele de intrare din Vest, din Iugoslavia, a unor grupuri masive de turişti în maşini, formatul unui grup era de 20-30 de maşini aparţinând unor ţări vecine şi «poate nu prietene». Se specifica că cei veniţi erau ruşi şi maghiari, de ordinul sutelor şi miilor... unii au tranzitat judeţul, dar foarte mulţi au rămas în judeţ, nu s-au cazat în spaţiile oficiale de cazare, au rămas răspândiţi prin oraş, în maşini... Erau informaţii cu privire la cetăţenii care erau la vremea respectivă denumiţi fugari că s-au întors şi că au frecventat unele centre de instruire din Ungaria şi care urmau să desfăşoare acţiuni diversioniste pe teritoriul ţării noastre în zona de vest. Aceste persoane au fost cele predate de autorităţile vecine, dar care în momentul şederii acolo au fost instruite în anumite acţiuni". (Declaraţia maiorului Dragoman Romul, şeful serviciului 3/sec. jud. Timiş, la procesul lotului Timişoara).
Un interes aparte l-a manifestat şi fosta Uniune Sovietică, aspect ce rezultă şi din analiza situaţiei intrărilor-ieşirilor la graniţa ţării noastre premergătoare acţiunilor revoluţionare din România. Astfel s-a constatat că, deşi în luna decembrie 1989 s-a înregistrat un regres al intrărilor cetăţenilor străini faţă de perioada corespondentă a anului 1988 (de la 300.879 la 231.967), cele ale cetăţenilor sovietici au marcat creşteri spectaculoase (de la 30.879 la 67.530 - vezi anexe).
Astfel, din unele date şi informaţii obţinute de la fostul organ de securitate Caraş-Severin rezultă că: "... În a doua parte a lunii noiembrie 1989 s-a constatat o prezenţă mai numeroasă a cetăţenilor străini pe teritoriul judeţului, comparativ cu perioadele anterioare, îndeosebi din Ungaria şi fosta URSS, atingându-se un flux maxim în perioada 15-20.12.1989. În autoturismele care circulau de regulă în coloană puteau fi văzuţi câte doi-trei bărbaţi de vârstă medie (25-40 ani), care nu se foloseau de locurile de cazare existente, iar când se întâmpla să intre în contact cu organele de ordine rutieră, direcţia de deplasare era prezentată confuz, neconvingător".
"În ziua de 21.12.1989, în municipiul Reşiţa au fost văzute mai multe autoturisme sovietice staţionate în apropierea unor intersecţii importante."
De asemenea, pe raza judeţului Covasna s-a înregistrat "... prezenţa unui număr sporit de cetăţeni străini veniţi în calitate de turişti, vizitatori la rude, îndeosebi din Ungaria, dar şi intensificarea fluxului de turişti în tranzit, mai cu seamă din URSS". (Dosar SRI nota 4144 Sec. Covasna, fila 96). Ancheta de presă efectuată de redacţia ziarului Armata României, în perioada 01.09.1991-15.01.1992, în garnizoana Brăila a relevat printre altele că "... şi această parte a României a devenit, începând cu a doua decadă a lunii decembrie, ţinta unui interes turistic nemaiîntâlnit. Au trecut prin zonă sau au rămas aici numeroşi străini, în special cu autoturisme Dacia şi Lada, venind dinspre nord. Grănicerii au confirmat că în această perioadă au trecut pe la punctele de trecere a frontierei de stat cu fosta Uniune Sovietică multe asemenea vehicule cu câte două-trei persoane, în general bărbaţi tineri, atletici. Unii s-au cazat la hoteluri, uzând, se pare, de legitimaţii false pe nume româneşti, alţii prin... cimitire sau la anumite adrese. Trei dintre musafiri, negăsindu-şi adăpost, au recurs chiar la sechestrarea, începând cu 17 decembrie, timp de trei zile a unei familii în apartamentul său.
După depoziţiile soţiei titularului locuinţei, unul dintre ei dispărea zilnic, ca apoi să transmită telegrafic comunicate la un aparat aflat într-o geantă... La 19 decembrie au părăsit apartamentul şi l-au somat pe şoferul unei Dacii să-i ducă la Bucureşti. N-a mai fost nevoie să folosească acest autoturism, deoarece a sosit o Dacia Brek care
i-a luat şi au pornit împreună cu şoferul spre destinaţie". (Informare în urma documentării de presă a MApN nr. 590 (anexa 505) din 10.02.1992).
Raportul Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în revoluţia din decembrie 1989, vol. I, p. 20-22
Dinu Săraru: "Ştefan şi Mihaela rămân pentru mine cei mai frumoşi prieteni" ● Sebastian Papaiani: "Dacă Fănică n-ar fi murit, dorinţa ei de a trăi ar fi fost mult mai puternică" ● Carmen Galin: "O să-mi fie foarte dor de tine, Mihaela. Atât de dor, încât o să mă doară" ● Tania Filip: "Se părea că Mihaela n-o să moară niciodată" ● Nicu Alifantis: "Între Ştefan şi Mihaela era o iubire absolut minunată!" ● Alexandru Tocilescu: "Va rămâne cea mai bună prietenă a mea. Pentru toată viaţa mea" ● "Parcă era născută aici, în Gruiu, în glod!" ● Împreună în pământul românesc ● Dinu Cernescu: "Mihaela şi Ştefan, o iubire răvăşitoare" ● Căţeluşa n-a născut decât alături cu Mihaela, Ştefan şi Amza ● Silvia Kerim: "Ştefan o adora pe Miha" ● Ion Toboşaru: "Mihaela Tonitza rămâne în palpitul inimii mele" ● Raluca Tulbure: "Acum cred că e linşitită şi împăcată" ● Irina Ionescu: "Mi-a ghidat din umbră cariera profesională" ● UNITER - Dumnezeu să-i odihnească sufletul în eternitate!
Abia după ce am cunoscut-o mi-am dat seama că nici ea şi nici Ştefan Iordache nu ne-au aparţinut niciodată cu adevărat, nu au fost de-ai noştri, nici măcar nu ne-au semănat, ci au fost unul altuia, aşa cum au fost destinaţi, aşa cum au fost născuţi să fie, aşa cum sunt şi acum, surprinşi probabil într-o îmbrăţişare infinită, undeva într-o altă lume.
"Scamatoriul" ● E linişte ● Cel mai… ● Muzică interioară ● Cronica LUI ● A avut roluri titanice ● Rolul vieţii? Să fie perfect! ● Învăluire de gând ● Povestitorul ● Jocurile ● Struguri de Gruiu ● Libertate virgină ● Îngerul actor ● Mai mult decât un frate ● Trubadurul ● Voinţă de fier ● Distincţie ● Nu credeam ● Un om delicat ● Un actor nemuritor"
Într-un sistem care promovează făţiş mediocritatea şi "succesele" de peste noapte o aşa schimbare poate părea imposibilă. Dar nu este. Cei mediocri nu pot să-i controleze la nesfârşit pe cei cu adevărat buni. În final, starletele îmbătrânesc şi îşi pierd suportul financiar, iar cei cu afaceri neortodoxe pot fi mereu falimentaţi de o criză economică. Ce ramâne?
Antarctica - infernul îngheţat de la celălalt capăt al lumii, unde departe de casă, Tricolorul fâlfâie, de câţiva ani buni, deasupra unei Românii neştiute, inaccesibile nouă, oamenilor de rând. O palmă de teren care poate adăposti doar câţiva locuitori. Acolo, într-un mediu ostil, unde până şi viaţa de zi cu zi devine adeseori un sport extrem, se află Mica Românie de la Polul Sud.


Bucuresti















